Catalogul de bibliotecă în contextul 2.0 (partea întâi)

Cataloagele de bibliotecă pierd din ce în ce mai mult teren în faţa trendului 2.0 care cultivă cu osârdie „lenea” utilizatorilor. Obişnuiţi cu „servilismul” motoarelor de căutare – sirene intuitive care le picură în minte şi gândurile negândite – aceştia nu vor deloc să „vadă” cu câtă acurateţe sunt organizate conceptele în bătrânul „Pinakes”.  Cu ce greşeşte el, de nu reuşeşte să le smulgă nicio privire curioasă ?

După părerea unor specialişti, catalogul de bibliotecă suferă pur şi simplu de un fel de  egolatrie, neacordând atenţie comportamentului real al utilizatorului. El îi impune  să se informeze asupra   strategiilor de căutare (operatori logici, încadrarea într-o categorie : autor, titlu, subiect) şi a  termenilor preconcepuţi din vocabularele controlate . Aceste cerinţe se soldează cu eforturi suplimentare de informare şi timp. De cealaltă parte,  motoarele de căutare au dezvoltat sisteme sofisticate de ierarhizare a relevanţei căutărilor şi instrumente de filtrare şi restrângere a ariei de căutare.

Utilizatorii sunt obişnuiţi cu căutările în limbaj natural pe Internet şi îşi construiesc cererile prin combinaţii simple şi  cuvinte-cheie  multiple. De cele mai multe ori, ei nu au o idee clar formulată a ceea ce caută. Acest comportament stă la baza preferinţelor pentru căutarea  prin răsfoire în defavoarea celei avansate şi prin operatori booleeni.  Catalogul de bibliotecă acordă o atenţie exclusivistă utilizatorului care ştie precis ce caută (*).

*Tanja  Merčun,  Maja Žumer. Library catalogue – the ultimate reference tool?  V: Libraries in the digital age. Education and training in digital libraries & Reference in digital environments

http://www.ff.unilj.si/oddelki/biblio/oddelek/osebje/dokumenti/MercunZumer08_LIDA_Library_catalogue_reference_tool.pdf

Mai este literatura nationala ?

Dreptul la libera circulatie, caderea Cortinei dintre cele doua lumi ale razboiului rece si fenomenul de globalizare – sunt aspecte ale vietii care pun in incurcatura eforturile de organizare a informatiei. Indexatorii se confrunta cu dificultatea de adaptare a standardelor dupa care s-a lucrat si care – firesc – nu se modifica intr-un ritm convenabil.

Cele mai flagrante exemple sunt observabile in domeniul stiintelor socio-umane : granitele dintre genurile de scriitura se estompeaza, iar scriitorii nu numai ca nu mai mor in tara in care s-au nascut, dar scriu cu dezinvoltura in alta/alte limbi.

In literatura romana, fenomenul a inceput chiar inainte de 1989, cand „se ramanea”  pe capete in strainatate Intr-un interviu difuzat in 1976 de postul de radio Europa libera, romancierul Petru Popescu, plecat din tara cu o bursa des tudii in 1974, afirma ca gaseste „cu totul stupid sa fii un scriitor national” si ca el insusi se simte mai in largul sau cand scrie in limba engleza, considerand ca „Limba Română, ca şi cea rusă, sunt limbi folclorice, idiomuri cifrate poetic, pline de metafore; este un dar care le impune o cenzură insuportabilă autorilor literari care vor să se exprime fără înconjur” (Dumitru Constantin. Arheologie culturala. În 1976, Petru Popescu declara româna o limbă folclorică şi-l critica pe Soljeniţîn.In : Cotidianul, Luni, 17 ianuarie 2011 )

Astazi, cazurile de acest tip s-au inmultit semnificativ, astfel ca problema calificarii unui scriitor ca apartinand unei literaturi sau alteia ramane nerezolvata, atata timp cat chiar sursele de referinte dau informatii contradictorii.

Cultura nationala

Aniversarea Poetului National a devenit prilej de  reflectare a literaturii contemporane din toate zonele tarii. Un mozaic cultural s-a desfasurat sub ochii participantilor la manifestarea din aula BCUT de sambat 15 ianuarie 2011

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anavi Adam

 

 

 

 

 

 

 

Ioan Radin Peianov

Lecturi din creatia proprie (Adrian Bodnariu, Tudor Cretu) sau ale altor poeti, stilul recitatorilor (Vladana Tatiana Nedin, Patricia Albon, Matray Laszlo) a spart bariera lingvistica

 

 

 

 

 

 

 

Matray Laszlo