Catalogare

Descrierea bibliografică

Descrierea bibliografică şi sintagma tradiţională „organizarea cataloagelor”sunt reunite sub termenul de catalogare În dicţionarul de specialitate este definită ca : „procesul de elaborare a descrierilor catalografice ale documentelor şi de orânduire a lor[…]” ( Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Vol.1, p.107)

Descrierea bibliografică sau catalografică se referă la date bibliografice care „descriu şi identifică un document” : autor, titlu, ediţie, date de publicare (loc, editură, an), caracterisitic fizice : pagini, ilustraţii, dimensiuni, colecţie, preţ şi număr standard (ISBN) .

Datele nu se transcriu în forma în care sunt înscrise în document. Are loc un proces de prelucrare şi selecţie care urmăreşte :

a)Identificarea unei forme unanim cunoscute

Se obţine prin utilizarea cunoştinţelor personale generale sau specializate cât şi a celor rezultate prin documentarea şi interogarea referinţelor (dicţionare, enciclopedii tipărite sau online şi a bazelor de date electronice etc.

Exemple :

Stabilirea formei internaţionale a vedetei de autor prin alcătuirea conform uzanţelor şi regulilor ortografice ale limbii de origine a acestuia. În acest scop, este necesară identificarea naţionalităţii, domeniului de preocupare etc.

Diferenţierea în cazurile de omonimie etc.

Stabilirea formei internaţionale a vedetei de titlu, alegerea unui titlu din mai multe variante.

b) Aplicarea regulilor şi modelelor din standarde, metodologii şi alte documente normative

Datele, aşa cum se regăsesc pe document (monografii – în acest caz) sunt modificate conform regulilor internaţionale unanim acceptate. Acest procedeu facilitează regăsirea lor.

De exemplu :

Autor :

Prin inversarea numelui autorului prin plasarea numelui de familie în faţa prenumelui, acesta devine elementul principal prin care utilizatorul ajunge la descrierea operei acelui autor.

Titlu :

Reunirea variantelor traduse ale operelor sub vedeta uniformă de titlu care reprezintă forma cea mai cunoscută sau în limba originală.

Individualizarea titlului de operă comentată în poziţie de punct de acces, atunci când titlul operei derivate îl conţine.

Descrierea bibliografică are două componente principale : vedeta şi corpul descrierii bibliografice propriu-zise.

Vedeta

Standarde şi documente normative

Declaratie de principii -adoptată la Conferinţa Internaţională asupra Principiilor de Catalogare, Paris, 1961

Declaraţia de Principii Internaţionale de Catalogare. Propunere aprobată de către Prima reuniune a experţilor IFLA pentru elaborarea unui Cod Internaţional de Catalogare, Frankfurt, 2003

Anonymous classics : a list of uniform headings for European literatures. – Second edition revised by the Working group set up by the IFLA Standing Committee of the Section on Cataloguing, 2004

Metodologii

GHID de catalogare şi clasificare a colecţiilor bibliotecilor universitare din România. elab. de un colectiv coord. de Victoria Curcăneanu. Bucureşti : [s.n.], 1976.

Descrierea bibliografică

Standarde

ISBD (M)

UNIMARC

Metodologii

Manual UNIMARC. editat de Brian P. Holt ; asistat de Sally H. McCallum si A.B. Long ; tradus de: Mihaela Bora, Doina Banciu si Mihaela Paraschivescu. – Bucureşti : Biblioteca Naţională a României, 1993

Metodologia de aplicare a normelor ISBD(M). Lucrare elaborată de Ioana Borocan şi Constanţa Dumitrăşconiu. – Bucureşti : Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti ; Asociaţia Bibliotecarilor din Învăţământ – România, 1994

Ce parere aveti ?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: