Catalogul de bibliotecă în contextul 2.0 (partea întâi)

Cataloagele de bibliotecă pierd din ce în ce mai mult teren în faţa trendului 2.0 care cultivă cu osârdie „lenea” utilizatorilor. Obişnuiţi cu „servilismul” motoarelor de căutare – sirene intuitive care le picură în minte şi gândurile negândite – aceştia nu vor deloc să „vadă” cu câtă acurateţe sunt organizate conceptele în bătrânul „Pinakes”.  Cu ce greşeşte el, de nu reuşeşte să le smulgă nicio privire curioasă ?

După părerea unor specialişti, catalogul de bibliotecă suferă pur şi simplu de un fel de  egolatrie, neacordând atenţie comportamentului real al utilizatorului. El îi impune  să se informeze asupra   strategiilor de căutare (operatori logici, încadrarea într-o categorie : autor, titlu, subiect) şi a  termenilor preconcepuţi din vocabularele controlate . Aceste cerinţe se soldează cu eforturi suplimentare de informare şi timp. De cealaltă parte,  motoarele de căutare au dezvoltat sisteme sofisticate de ierarhizare a relevanţei căutărilor şi instrumente de filtrare şi restrângere a ariei de căutare.

Utilizatorii sunt obişnuiţi cu căutările în limbaj natural pe Internet şi îşi construiesc cererile prin combinaţii simple şi  cuvinte-cheie  multiple. De cele mai multe ori, ei nu au o idee clar formulată a ceea ce caută. Acest comportament stă la baza preferinţelor pentru căutarea  prin răsfoire în defavoarea celei avansate şi prin operatori booleeni.  Catalogul de bibliotecă acordă o atenţie exclusivistă utilizatorului care ştie precis ce caută (*).

*Tanja  Merčun,  Maja Žumer. Library catalogue – the ultimate reference tool?  V: Libraries in the digital age. Education and training in digital libraries & Reference in digital environments

http://www.ff.unilj.si/oddelki/biblio/oddelek/osebje/dokumenti/MercunZumer08_LIDA_Library_catalogue_reference_tool.pdf