Întrunirea secţiunilor profesionale ale ABR
Secţiunea Catalogare, clasificare, indexare
Iaşi, 12 -13 mai 2008
Raport Vicky Frâncu
Indexare
Raport Carmen Hălciug
Catalogare
Raport Olga Beşchea
Ghid de indexare
Dan Matei
Tue, May 20, 2008 12:01 am
I. Ce cauta o subdiviziune de forma intr-o vedeta de subiect ?
Forma este o proprietate distincta a resursei, care oricum trebuie consemnata la catalogare.
Exemplu:
“Sisteme de informare — Coduri numerice” – eu (cititor), daca mi se prezinta
asta drept “subiect”, citesc: „lucrari despre codurile numerice în sistemele de informare”, nicidecum „lucrari despre sisteme de informare, lucrari având forma de coduri numerice” !
Filtrarea dupa forma se poate face direct, pe baza “categoriei” (sau cum s-o chema campul respectiv), nu prin intermediul “subiectului”.
II. Ce cauta o „subdiviziune cronologica” într-o subdiviziune de forma ?
Ca de pilda (din ghidul RAMEAU):
“HARTI — LUCRARI ÎNAINTE DE 1800″
“BIBLIOGRAFIE — LUCRARI ÎNAINTE DE 1800″
“LUCRARI ÎNAINTE DE 1800″
Si de ce exact 1800 ? Si numai 1800 ! Ziceau fetele ca asa-i la francezi, ca
1800 e o granita importanta (m-as fi asteptat la 1789, dar ma rog).
Reiau:
1) nu vad rostul – in general – unui reper cronologic in subdiviziunea de forma;
2) daca ma convingeti ca e necesara, nu vad de ce o limita frantuzeasca.
3) si daca-i musai sa fie una frantuzeasca (o fi un tratat secret cu Napoleon ?), nu vad de ce 1800.
4) nu inteleg de ce numai 1800.
Ma gindesc ca limita “1800″ o fi insemnind “vechi” (in sensul de “carte veche”). Dar daca-i asa, atunci la noi ar trebui sa fie 1830, nu ?
Propuneri
Dan Matei, director CIMEC – Institutul de Memorie Culturala [Institute for Cultural Memory]
Piaţa Presei Libere nr. 1, CP 33-90
Bucureşti [Bucharest], Romania
I. Plecind de la premiza ca se lucreaza in mediu partajat si ca se adopta modelul FRBR, propun ipoteza de flux de lucru din atas.
Asa, simplificat la maximum, vi se pare plauzibil ?
II.
Dragele/dragii mele/mei
Mi se pare un moment potrivit de a începe (în forţa) elaborarea unor
ghiduri, chiar daca (tocmai de aia !) se dau lupte mari pe frontul mondial al catalogarii.
Aşadar, discuţia de la Iaşi îmi pare binevenita. Profitând de sarbatori (şi marcat de discuţiile de la ELAG 2008 – http://library.wur.nl/elag2008/ ), m-am strofocat sa formulez nişte întrebari preliminare. Sper sa provoace o discuţie “publica”care sa ne faca încalzirea 
Iata-le:
Preambul
Sa convenim asupra cuprinderii catalogului de biblioteca. Care sunt limitele
“resursei bibliografice” ?
Din perspectiva “bibliotecilor digitale” (vezi europeana.eu) mai are sens sa
diferentiem catalogul de biblioteca de alte cataloage ?
Sa convenim asupra functiilor catalogului (nu sunt asa de unanim acceptate;
a se vedea diferenta dintre formularile “Principiilor de la Frankfurt” si ale “Regulilor Marthei Yee“).
I. Ghid de catalogare
(prin “catalogare” întelegem “catalogare descriptiva” ?)
A. Premize
1. Catalogare într-un mediu partajat ?
2. Soft de catalogare traditional ? Cu alte cuvinte, regulile trebuie sa se adapteze softurilor sau softurile sa se adapteze regulilor ?
3. Format de tip MARC ?
4. Aliniere la RDA sau un specific românesc ?
5. În procesul de catalogare a resurselor se construiesc si înregistrarile
de autoritate ?
B. Principii
1. Respectarea principului 1 : 1 (o înregistrare reflecta o singura instanta
a unei clase; daca o proprietate a unei instante e constituita de relatia cu o alta instanta, atunci acesta se consemneaza ca o relatie explicita cu înregistrarea acelei instante). (?)
2. Aplicarea modelului conceptual FRBR. (?)
3. În cadrul procesului de catalogare, separarea consemnarii proprietatilor
resursei – atribute si relatii – considerate importante pentru regasire si
identificare/diferentiere) de chestiunile legate de prezentare (precum punctuatia). (?)
4. Notiunea de “intrare principala” nu (mai) are relevanta practica. (?)
5. Lucrarea e prioritara fata de manifestare ? (cum propune Yee)
II. Ghid de indexare
(prin “indexare” întelegem “catalogare tematica [subject cataloguing], adica
clasificare + asignarea de subiecte ?)
A. Premize
1. Aliniere stricta la RAMEAU sau postularea unei ontologii/taxonomii
românesti (nu atât legata de limba româna, ci construita din perspectiva culturii române – în sens larg, i.e. cuprinzând toate comunitatile culturale din România) ?
B. Principii
1. În scopul regasirii, resursa este pusa în relatie fie cu una sau mai multe clase, fie cu unul sau mai multe subiecte, în loc de a i se atasa una sau mai multe etichete tematice ?
2. Un subiect este o asociere de concepte, persoane, locuri, evenimente,
perioade, independent de limba ?
E oare destul de provocator ?
Victor Duţescu, Bibliotca Nationala a Romaniei
1. Cred ca o discutie referitoare la ghiduri de catalogare si indexare este
bine venita insa doar ca armonizare a ceea ce facem acum iar nu ce vom face peste doi, trei ani cand in mod evident se va lucra (sper) altfel.
2. Raspunsuri la repezeală referitoare la întrebările domnului Dan Matei (de la un bibliotecar din secolul XX). Fiecare întrebare necesită discuţii aprofundate asa ca ceea ce urmeaza sunt gândurile superficiale ale unui cârcotaş.
1. Despre “limitele resursei bibliografice”
Atât timp cât unele bibliotecii nu posedă doar publicaţii ci şi fel de fel de alte lucruri (tablouri, monede, timbre poştale, “realia” ) nu cred că există o limită prestabilită. Apoi tendinţa de a crea baze de date împreună cu arhivele şi muzeele nu cred că se mai poate vorbi de limite.
2. Ghid de Catalogare
2.1 cataloagare şi într-un mediu partajat (dar şi posibilitatea de catalogare “locală“)
2.2 soft-ul se adaptează regulilor. Deci, regulile independente de softul utilizat
2.3 formatele MARC au fost create pentru calculatoarele din anii ‘60. Filosofia unei înregistrări MARC cred că trebuie să rămână (elemente etichetate într-un anumit mod) însa mai degrabă MARC/XML. (nu prea mai văd rostul elementelor codificate, când practic nu mai sunt limite la dimensiunile bazelor de date)
2.4 Evident RDA. Ce înseamnă specific românesc într-o lume globală? Sigur, în idexare sunt şi elemente specifice, dar în rest? RDA va fi clar un standard internaţional
2.5 În RDA sunt cuprinse şi înregistrări de autoritate. Ce nu îmi este mie clar este relaţia dintre RDA şi Dublin Core (sau .
2.6 Deoarece RDA este structurat pe baza FRBR şi FRAR desigur se va aplica modelul FRBR. Cum? Este destul de greu de spus având în vedere nelămuririle care mai persistă. Nu este lămurită deplin nici măcar deosebirea dintre operă şi expresie (din discuţie dintree John Atting şi Martha Yee: este Romeo şi Julita lui Zeffirelli o nouă operă sau o altă expresie a piesei lui Shakespeare?) Nu mai spun că în ceeace priveşte resursele în continuare este o zăpăceală totală.
2.7 În privinţa atributelor şi a relaţiilor cred că punctuaţia nu are prea mare importanţă, ci link-urile dintre diverse entităţi
2.8 Noţiunea de intrare principală într-un mediu online nu are nici o relevanţă. Este necesară doar în realizarea unor cataloage / bibliografii pe hârtie. În rest, intrări alternative.
2.9 Într-un catalog OPAC cred că Martha Yee are dreptate
3. Ghidul de indexare
3.1 RAMEAU-ul este doare o bază de plecare. În timp unii termeni vor dipărea, în timp ce termeni legaţi de realităţile româneşti vor fi introduşi. Termenii în limba română au şi echivalent francez şi, acolo unde a existat în RAMEAU, şi echivalentul LCSH. Sperăm pe o colaborare viitoare cu Republica Moldova pentru introducerea unor echivalenţe ruseşti şi probabil prin bibliotecile din Mureş şi Harghita a termenilor maghiari. Acum este un vis dar care este realizabil. Deci, o listă structurată (să nu-i zic tezaur, că se supără unii) în cinci limbi. Dacă vrem să fim în continuare independenţi de limbă, folosim CZU (spre disperarea unor beneficiari)
Cred că acum mulţi ani când am propus în plenul ANBPR realizarea unui cod naţional de catalogare, lucrul era valabil; acum când atât de multe s-au schimbat pe plan mondial şi când nu toate sunt lămurite, este puţin cam devreme să concepem un ghid, care până să fie gata, va apărea RDA (în 2009) şi ghidul va trebui modificat. Îmi face impresia că mulţi nu realizează că ne aflăm în faţa unei adevărate revoluţii în catalogare şi că încă gândim ca în epoca catalogului pe fişe. Cred ca nu am fost chiar Ghiţă Contra.
Titluri uniforme
Dan Matei <Dan@cimec.ro
Pentru mine, e o confirmare a nocivitatii “titlului uniform” vazut ca dependent de limba, adica expus numai in limba lucrarii, nu si in “limba catalogului”. “Vaina i mir” (scris cu chirilice, desigur), imi pare si mie nefolositor (ca si lui Tom) intr-un catalog romanesc (ma rog, foarte putin folositor). Nu zic sa nu fie acolo, dar ca adjunctul lui “Razboi si pace”. Da, intr-un catalog universal, da. Dar si acolo, OPAC-ul sa expuna titlul uniform in limba utilizatorului (daca are versiunea respectiva, desigur si daca afla limba utilizatorului . Cu alte cuvinte, as vrea ca “titlul uniform” sa fie, de fapt, un set de titluri, cite unul pentru fiecare limba.
Pe tema asta am avut multe discutii in contradictoriu cu biblioloagele mele (la CIMEC). Nu ne-am impacat (inca).
De fapt, ideal cred ca ar fi sa avem nu “titlu uniform”, ci titlul lucrarii (in sens FRBR) (pe linga titlul propriu-zis, care e titlul manifestarii) + o “categorie” (n-am acum un termen potrivit), pentru asa zisele “titluri conventionale” (care numai titluri nu-s (e.g. “Tratate”, “Legi”).
Jonathan Rochkind
Digital Services Software Engineer
The Sheridan Libraries
Johns Hopkins University
410.516.8886
rochkind (at) jhu.edu
Interesting essay from Thom Hickey on uniform titles, which echoes some of the things some of us have been talking about about trying to use our existing data for purposes it is not in fact suitable for, why some changes are in fact needed.
http://outgoing.typepad.com/outgoing/2008/04/frbr-and-unifor.html
“AACR2 lists four uses for uniform titles, but the most common is to group items that appear with multiple titles under a single heading.Works such as /Don Quixote/ that are published in multiple languages and under hundreds of different titles benefit from this. Unfortunately, when trying to group manifestations into works, uniform titles do not always correspond to what anyone would consider a work.”
[...]
This isn’t our first abandonment of the 240 field.
WorldCat Identities http://worldcat.org/identities/
originally preferred the 240 to the 245 for the work display. Unfortunately relatively few people benefited from seeing /Prestuplenie i nakazanie/ instead of /Crime and Punishment/, so we switched to using the most common form of the 245 for display.
[...]
Întrebări şi probleme Bcutcat
Catalogare
1) Stabilirea unor nivele minimale/maximale de descriere
2) Partajarea pe tipuri de biblioteci (?) şi zone geografice :
Ex. :
BNR, BCUB – nivel maxim
Titlu uniform
a) în limba ediţiei originale
- obligatoriu pentru biblioteci de nivelul BNR
- în măsura în care biblioteca îşi permite specialişti traducători
- dacă este util pentru utilizatorii bibliotecii respective :
ex. :
Iaşi – rusă
Cluj – maghiară
Braşov – germană
Timişoara – maghiară, germană, sârbă
b) în limba catalogului : română
c) într-o limbă de circulaţie internaţională : engleză
Indexare
1) Stabilirea unor nivele minimale/maximale de descriere (nr. de CCH)
2) Înfiinţarea unui sistem de propuneri de CCH noi după modelul Propositions RAMEAU BNF,
cu responsabili de validare care pot fi
- traducătorii RAMEAU
- alcătuitorii ghidului de indexare ABR
Întrebări CCH (şi CZU ?)
UE – zonă geografică sau colectivitate
Management – CZU
Subdiviziuni fltotante (formă)
Scriitorii de diverse expresii (diaspora…)
